TASAREA UNEI FUNDATII MIXTE – Metoda PDR – Pentru a efectua calculul tasarilor unei fundatii mixte trebuie facuta o analiza de interactiune pentru a stabili cum se repartizeaza sarcina transmisa de suprastructura.
Trebuie calculata rigiditatea unei fundatii mixte ce depinde de rigiditatea radierului general si de rigiditatea grupului de piloti, care la randul sau depinde de rigiditatea unui singur pilot.
Rigiditatea este inteleasa ca „rigiditate la sarcina verticala” sau raportul dintre sarcina verticala absorbita si tasarea medie.
Interactiunea piloti-radier general pentru calcularea rigiditatii fundatiei mixte poate fi formulata de urmatoarele expresii [Randolph & Clancy (1993)- modificata de Mandolini (1993)]:
Kmista/Kpali=(1-0.6·(Kplatea/Kpali))/(1-0.64·(Kplatea/Kpali))
Ppali/Ptot=(1-0.8·(Kplatea/Kpali))/(1-0.6·(Kplatea/Kpali))
unde:
Kradier rigiditatea radierului general
Kpiloti rigiditatea grupului de piloti
Ppiloti cota de sarcina absorbita de piloti
Ptot sarcina de exercitiu (combinatiea aproape permanenta)
Rigiditatea radierului
Kradier = sarcina/tasare
Sarcina se obtine din combinatia aproape permanenta:
sarcina = G1k + G2k + ψ21Qk1
unde:
G1k sarcina permanenta structurala
G2k sarcina permanenta nestructurala
Qk1 sarcina variabila
ψ21 coeficient de combinatie
Tasarea poate fi calculata, de exemplu, utilizand metoda propusa de Burland si Burbidge (1984).
Rigiditatea pilotului
Pentru a putea calcula rigiditatea unui singur pilot trebuie calculata sarcina medie pe pilot in functie de distanta dintre piloti iar din valoarea obtinuta se calculeaza tasarea folosind una dintre metodele analitice prezente in literatura. Raportul dintre sarcina medie pe pilot si tasare reprezinta rigiditatea pilotului Ks
Rigiditatea unui grup de piloti
Rigiditatea unui grup de piloti se calculeaza cu:
Kpiloti=Ks·N1-a
Exponenta “a” este produsul diferitilor factori:
a = astandard · ainterax · apoisson · aρ · astiffinesratio
se obtin interpretand graficele de mai josi:
unde:
L lungime pilot
D diametru pilot
ρ raport intre modulul de forfecare considerat, respectiv, in corespondenta cu linia centrala si varful lungimii pilotului
S distantiere piloti
Ep modul de elasticitate pilot
Calculul tasarii fundatiei mixte foloseste metoda PDR propusa de Poulos (2000) ce deriva din combinatia metodelor Poulos si Davis (1980) si a metodei Randolph (1994).
Ipoteze simplificate, campurile de aplicare ale metodei PDR sunt:
• Doar sarcini verticale si centrate
• Radier infinit rigid
• Comportament elastic liniar pentru radier-teren si piloti-teren
Tasarea fundatiei mixte se obtine din curba incarcare-tasare:
P < Rpiloti (radierul si pilotii sunt in camp elastic liniar)
w=P/Kmixta
Rpiloti < P < Rmixta (piloti la limita, radier in camp elastic liniar)
w=Q/Kmixta+(P-Q)/Kradier
P = Rmixta (colaps al fundatiei mixte)
unde:
P sarcina de exercitiu
Q sarcina totala pe piloti
Rpiloti sarcina limita grup piloti
Rmixta sarcina limita fundatie mixta
DISPONIBIL LA CERERE