![\"Ammasso](\"https:\/\/www.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/Belvedere-Mmo-300x200.jpg\")
Fig. 1. Afllorimentul Calcarenitei, Belvedere M.mo (CS), Italia.<\/em><\/p><\/div>\n Rezisten\u021ba<\/p>\n Anterior s-a v\u0103zut cum matricea st\u00e2ncoas\u0103 este considerat\u0103 roc\u0103 intact\u0103 \u0219i, prin urmare, f\u0103r\u0103 discontinuitate, dar \u00een natur\u0103 poate prezenta un comportament eterogen \u0219i anisotropic legat de structura sa mineralogic\u0103 (de exemplu, stratificare, folia\u021bie, clivaj, \u0219istozitate). Prin urmare, este esen\u021bial ca at\u00e2t structura masei rocilor, c\u00e2t \u0219i discontinuit\u0103\u021bile s\u0103 fie descrise lu\u00e2nd \u00een considerare \u0219i aspectul petrografic.Mai mult, deoarece suprafe\u021bele de discontinuitate constituie puncte slabe care regleaz\u0103 comportamentul mecanic al grupurilor de roc\u0103 prin condi\u021bionarea rezisten\u021bei complexului, a mecanismelor, a zonelor de deformare \u0219i rupere, este posibil s\u0103 se afirme c\u0103 rezisten\u021ba unei mase de roc\u0103 scade odat\u0103 cu cre\u0219terea num\u0103rului de discontinuit\u0103\u021bi (Gonzalez de Vallejo, 2005). Prin urmare, pentru a examina capacitatea unui grup de roci de a se opune for\u021belor (destabilizatoare) este necesar s\u0103 distingem \u0219i s\u0103 definim: a) rezisten\u021ba matricei rocilor; b) rezisten\u021ba discontinuit\u0103\u021bilor; c) rezisten\u021ba grupului de roci.<\/p>\n Rezisten\u021ba matricei rocilor este determinat\u0103 \u00een laborator prin ruperea unui e\u0219antion de roc\u0103 prelevat\u0103 din masa rocii. Testele utilizate includ: compresie simpl\u0103, test de \u00eenc\u0103rcare a punctelor, compresia triaxial\u0103, trac\u021biunea direct\u0103, trac\u021biunea indirect\u0103. Scopul testelor este de a identifica rezisten\u021ba epruvetelor \u00een func\u021bie de efectul tensiunilor aplicate \u0219i propriet\u0103\u021bile intrinseci ale rocii \u00een sine (mineralogie, granulometria, porozitatea etc.). Criteriile de rupere folosite pentru a calcula rezisten\u021ba materialului sunt cele ale Mohr-Coulomb \u0219i cele ale \u00a0Hoek and Brown (1980)<\/a>. Exist\u0103 softuri Geoastru, cum ar fi RockLab, RockPlane, care iau \u00een considerare \u0219i aceste criterii pentru a efectua analiza stabilit\u0103\u021bii \u0219i consolidarea versan\u021bilor rocilor; mai multe detalii \u00een paragraful software;<\/p>\n C\u00e2nd se realizeaz\u0103 o analiz\u0103 de stabilitate, c\u00e2nd se utilizeaz\u0103 valoarea rezisten\u021bei specimenului?<\/em><\/p>\n \u00cen timpul unei analize de stabilitate, valoarea de rezisten\u021b\u0103 ob\u021binut\u0103 din proba de roc\u0103 prelevat\u0103 din mas\u0103 este utilizat\u0103 atunci c\u00e2nd este reprezentativ\u0103 pentru \u00eentrega mas\u0103. De exemplu, atunci c\u00e2nd masa rocii nu este puternic condi\u021bionat\u0103 de discontinuit\u0103\u021bi din cauza calit\u0103\u021bii bune a rocii sau din cauza sc\u0103rii reduse la care se realizeaz\u0103 analiza sau, invers, c\u00e2nd discontinuit\u0103\u021bile sunt omniprezente chiar \u0219i la scara probei (roci anisotrope ex. \u0219isturi).<\/p>\n Rezisten\u021ba la forfecare discontinuit\u0103\u021bilor poate fi determinat\u0103 prin teste in situ sau \u00een laborator sau poate fi estimat\u0103 cu metoda propus\u0103 de ISRM (1978, 1985, 1993), care se bazeaz\u0103 pe studiul geomecanic al familiilor de discontinuit\u0103\u021bi care caracterizeaz\u0103 grupul de roci. Principalii parametri geometrici \u0219i mecanici propu\u0219i pentru descrierea familiilor de discontinuit\u0103\u021b sunt: orientarea, distan\u021barea, continuitatea sau persisten\u021ba, rugozitatea, rezisten\u021ba la pere\u021bii articula\u021biei, deschiderea, umplerea, modificarea, filtrarea, num\u0103rul sistemelor de discontinuit\u0103\u021b, dimensiunile blocului (Fig.2). Unele dintre criteriile utilizate pentru calcularea rezisten\u021bei la forfecare a discontinuit\u0103\u021bilor sunt, de exemplu, cea a lui Patton (1966)<\/a> \u0219i cea a lui Barton and Choubey (1977)<\/a>; aceste criterii sunt utilizate \u0219i \u00een unele programe Geostru, cum ar fi RockMechanics.<\/p>\n Fig. 2 – Caracteristicile discontinuit\u0103\u021bilor \u00een masele de roci (Wyllie,1999).<\/em><\/p><\/div>\n C\u00e2nd se utilizeaz\u0103 valoarea rezisten\u021bei la forfecare a discontinuit\u0103\u021bii?<\/em><\/p>\n C\u00e2nd se iau \u00een considerare masele de roci anizotrope \u0219i cu discontinuit\u0103\u021bi semnificative. De exemplu, aplica\u021biile pentru care este util s\u0103 evalua\u021bi parametrii rezisten\u021bei la forfecare a discontinuit\u0103\u021bilor sunt culisarea 2D \u0219i glisarea 3D. \u00cen acest sens, exist\u0103 softurile Geostru (cum ar fi Georock2D, 3D, RockPlane) care v\u0103 permit s\u0103 efectua\u021bi simul\u0103ri de c\u0103dere ale blocurilor de roc\u0103 \u00een func\u021bie de diverse modele, cu ajutorul c\u0103rora este posibil s\u0103 proiecta\u021bi lucr\u0103ri pentru protejarea versan\u021bilor, de alunec\u0103rile de teren.<\/p>\n Atunci c\u00e2nd masa de roc\u0103 este foarte fracturat\u0103 datorit\u0103 numeroaselor sisteme de discontinuitate, pentru calculul rezisten\u021bei, comportamentul \u00eentregii mase de roc\u0103 este evaluat folosind metode care v\u0103 permit s\u0103 efectua\u021bi clasific\u0103ri geomecanice ale rocii; metode care se refer\u0103 la studiul discontinuit\u0103\u021bilor; metode matematice care evalueaz\u0103 rezisten\u021ba masei rocilor prin modelarea numeric\u0103 a unui fenomen real (back analysis). \u00cen ceea ce prive\u0219te clasific\u0103rile geomecanice, acestea ofer\u0103 indici de calitate, fiecare corespunz\u00e2d unei clase \u00een func\u021bie de parametrul considerat. Printre parametrii lua\u021bi \u00een considerare \u00een cele mai importante clasific\u0103ri (de exemplu, Beniawski, 1976; Barton, 1979; Robertson, 1970; Sen \u0219i Kazi, 1984; Romana, 1988; Singh and Goel, 1999<\/a>; Jasarevic \u0219i Kovacevic, 1996; tratate \u0219i \u00een software-ul Geostru RockMechanics) exist\u0103: rezisten\u021ba la compresiune a matricei rocilor (de exemplu, Point Load Test, Uniaxial Comp.Strenght), RQD (Rock Quality Designation), starea discontinuit\u0103\u021bilor, orientarea \u00eembin\u0103rilor, condi\u021biile filtr\u0103rii.<\/p>\n Reconstituirea unui model de deformare gravita\u021bional\u0103 pentru un versant st\u00e2ncos mai aproape de realitate permite efectuarea interpret\u0103rilor at\u00e2t asupra mecanismului cinematic posibil, c\u00e2t \u0219i asupra posibilelor interven\u021bii de stabilizare, iar acest lucru se poate realiza prin reprezent\u0103ri stereografice ale discontinuit\u0103\u021bilor. De fapt, \u00eentruc\u00e2t aranjamentele structurale ale \u00eembin\u0103rilor prezente pe un front st\u00e2ncos afecteaz\u0103 posibilele mecanisme cinemice de rupere, este important s\u0103 se analizeze familiile de discontinuit\u0103\u021bi identificate \u00een timpul sondajului structural \u0219i pentru o interpretare simplificat\u0103 a acestor date, se folosesc re\u021belele stereografice. \u00cen verificarea stabilit\u0103\u021bii versan\u021bilor rocilor, utilizarea proiec\u021biilor stereografice (\u00een interiorul grilelor numite \u201estereonete\u201d) permite o reprezentare adecvat\u0103 a datelor de orientare spa\u021bial\u0103 a \u00eembin\u0103rilor, a planurilor straturilor, a \u0219istozit\u0103\u021bilor etc., care caracterizeaz\u0103 grupul \u00een cauz\u0103, pe baza c\u0103ruia este posibil s\u0103 se construiasc\u0103 cel mai realist model de ruptur\u0103. Cele mai frecvente modele de ruptur\u0103, care afecteaz\u0103 versan\u021bii st\u00e2nco\u0219i sunt: ruptura planar\u0103 (Fig.3a), ruptura \u00een form\u0103 de pan\u0103 (Fig.3b), r\u0103sturnarea (Fig.3b), alunecarea rotativ\u0103 (Fig.3d).<\/p>\n Fig. 3 – Principalele tipuri de deform\u0103ri gravita\u021bionale pe versan\u021bii rocilor. Din Hoek \u0219i Bray, 1981.<\/em><\/p><\/div>\n Obiectivul studiului geologic al unui versant este de a construi un model geologic care are ca scop, \u0219i cunoasterea conditiilor evolutive care au produs structura actual\u0103, cu o analiz\u0103 detaliat\u0103 a st\u0103rii \u0219i tipului de activitate a oric\u0103ror instabilit\u0103\u021bi prezente. Prin urmare, trebuie acordat\u0103 o aten\u021bie special\u0103: prezen\u021bei unor structuri specifice care induc condi\u021bii de susceptibilitate la alunec\u0103ri de teren; prezen\u021ba \u0219i pozi\u021bia intercal\u0103rilor chiar subtile ale litotipurilor mai pu\u021bin rezistente; suprapunerea stratigrafic\u0103 sau tectonic\u0103 a litotipurilor cu diferite caracteristici litologice, hidrogeologice \u0219i geostructurale; gradul de alterare a maselor de roci; existen\u021ba do cu persisten\u021b\u0103 ridicat\u0103 \u0219i orice material de umplere. \u00cen cazul evenimentelor de alunecare de teren \u00een zona de interes, av\u00e2nd \u00een vedere datele ob\u021binute din activit\u0103\u021bile de investigare, acestea trebuie s\u0103 conduc\u0103 la o reconstruc\u021bie detaliat\u0103 a evenimentului \u00een trei dimensiuni. De exemplu, exist\u0103 tehnici de teledetec\u021bie, cum ar fi fotogrammetria (Campbell and Wynne, 2011<\/a>), scan\u0103ri cu laser (Gomarasca, 2009<\/a>), care permit reconstruirea modelelor tridimensionale ale versantului cu un grad mai mare de detaliu.<\/p>\n Alegerea tipului de interven\u021bie trebuie s\u0103 rezulte dintr-o caracterizare geotehnic\u0103 \u00een acest caz a grupului de roci. \u00cen ceea ce prive\u0219te tipul \u0219i obiectivele interven\u021biei de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire \u0219i \/ sau consolidare, trebuie specificate cele mai adecvate m\u0103suri \u0219i investiga\u021bii experimentale. Odat\u0103 ce a fost efectuat\u0103 cea mai potrivit\u0103 interven\u021bie pentru studiul de caz, \u00een cazul \u00een care aceasta poate condi\u021biona func\u021bionalitatea lucr\u0103rii \u00een proiect sau a lucr\u0103rilor \u00eenconjur\u0103toare, trebuie asigurat\u0103 monitorizarea pentru a evalua eficacitatea acestei interven\u021bii prin controlul comportamentului acesteia \u00een timp.<\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere ceea ce este descris \u00een articol, pentru a aborda mai bine studiile privind aspectele geotehnice ale proiect\u0103rii \u0219i execu\u021biei lucr\u0103rilor \u0219i interven\u021biilor care interac\u021bioneaz\u0103 cu rocile \u0219i, prin urmare, pentru o mai bun\u0103 caracterizare \u0219i modelare geotehnic\u0103, recomand\u0103m utilizarea urm\u0103toarelor software:<\/p>\n Geostru a creat un serviciu disponibil pentru calcule online pe pagina web Geoapp, unde exist\u0103 diverse aplica\u021bii pentru Inginerie, Geologie, Geofizic\u0103, Hidrologie \u0219i Hidraulic\u0103. Printre acestea exist\u0103 mai multe care pot fi utilizate \u00eempreun\u0103 cu softurile men\u021bionate mai sus, de exemplu: Grup\u0103ri st\u00e2ncoase si software Pentru caracterizarea \u0219i modelarea geotehnic\u0103 a maselor de roc\u0103 \u0219i pentru forma\u021biunile complexe, este necesar s\u0103 se evalueze rezisten\u021ba caracteristic\u0103: Este necesar s\u0103 se ia \u00een considerare natura \u0219i caracteristicile geometrice \u0219i rezisten\u021ba discontinuit\u0103\u021bilor. \u00cen plus, trebuie specificat dac\u0103 rezisten\u021ba caracteristic\u0103 se refer\u0103 la discontinuit\u0103\u021bi sau la masa rocilor. \u00cen acest…<\/p>\n","protected":false},"author":16822,"featured_media":117022,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[592,591,644,861],"tags":[],"class_list":["post-117136","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole-geotehnic","category-articole-pentru-geologie","category-news-ro","category-pubblicazioni-ro","category-592","category-591","category-644","category-861","description-off"],"yoast_head":"\nRezisten\u021ba matricei de roc\u0103<\/h2>\n
Rezisten\u021ba la forfecare a discontinuit\u0103\u021bilor<\/h2>\n
![\"\"](\"https:\/\/www.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/roughness-289x300.png\")
Rezisten\u021ba masei rocilor<\/h2>\n
Evaluarea stabilit\u0103\u021bii pere\u021bilor de roc\u0103 \u0219i a reprezent\u0103rii datelor<\/h2>\n
![\"stereographic](\"https:\/\/www.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/stereonet-191x300.png\")
Interven\u021bii de stabilizare \u0219i monitorizare<\/h2>\n
Software<\/h2>\n
\n
Nout\u0103\u021bi Geostru 2020: Geoapp<\/strong><\/h2>\n
\n– Caracterizarea maselor de roci<\/a>;
\n– Caracterizarea lui Barton<\/a>;
\n– Alunec\u0103ri de-a lungul unui plan<\/a>;
\n– Cunei3D<\/a>;
\n– Cuie bare pasive<\/a>;
\n– Tiran\u021bi<\/a>;
\n– Sisteme de re\u021bele ancorate<\/a>;
\n– Bariere rigide \u0219i elastice<\/a>;
\n– Analiza stabilit\u0103\u021bii suprafe\u021belor plane<\/a>.<\/p>\nReferences<\/h2>\n
\nBieniawski Z.T. 1976. Rock mass classification in rock engineering. In Exploration for Rock Engineering, Proc. of the Symp., (ed. Z.T. Bieniawski) 1, 97-106. Cape Town, Balkema.
\nCampbell J. B. E Wynne R. H. (2011) – Introduction to remote sensing. Guilford Press.
\nCoulomb, C. A., 1776. Essai sur une application des regles des maximis et minimis a quelquels problemesde statique relatifs, a la architecture. Mem. Acad. Roy. Div. Sav., vol. 7, pp. 343\u2013387.
\nGomarasca M. A. (2009) – Basics of geomatics. Springer Science & Business Media.
\nGonz\u00e1lez de Vallejo, L.I., Ferrer M., Ortu\u00f1o and Oteo C., 2005 – Ingenier\u00eda Geol\u00f3gica. Pearson Prentice Hall.
\nHoek, E. and Bray, J.W., 1981. Rock Slope Engineering. Revised 4th Edition, The Institution of Mining and Metallurgy, London, 341-351.
\nI.S.R.M. (1978) – Suggested methods for the quantitative description of discontinuities in rock masses. International Journal of Rock Mechanics and Mining Sciences & Geomechanics, Vol 15, pp. 319-368.
\nI.S.R.M. (1985) – Raccomandazioni ISRM per la misura della resistenza al punzonamento. Rivista Italiana di Geotecnica, 1, 151-197.
\nI.S.R.M. (1993) – Metodologie per la descrizione quantitativa delle discontinuit\u00e0 nelle masse rocciose. Rivista Italiana di Geotecnica, 2, 63-71.
\nISRM, 1981 \u2013 Rock Characterization Testing and Monitoring. Brown, E., Ed., Pergamon Press, Oxford, 211 p.
\nJa\u0161arevi\u0107 I., Kova\u010devi\u0107 M.S., 1996. Analyzing applicability of existing classification for hard \u2013 carbonate rock in Mediterranean area, EUROROCK \u201996, Torino, pp. 811 \u2013 818.
\nPatton, F.D. 1966. Multiple modes of shear failure in rock. Proc. 1st congr. Int. Soc. Rock Mech., Lisbon 1, 509-513.
\nRobertson A.M., 1988. Estimating weak rock strength, in: Sastry, K.V.S. (Ed.), Proceedings of the SME Annual meeting, Society of Mining Engineering, Phoenix, pp. 1-5.
\nRomana M., 1985. New adjustment ratings for application of Bieniawski classification to slopes, in: Proceedings of the International Symposium on the Role of Rock Mechanics in Excavations for Mining and Civil Works. International Society of Rock Mechanics, Zacatecas, pp. 49-53.
\nSen Z. and Kazi A., 1984. Discontinuity spacing and RQD estimates from finite lenght scanlines. Int. J. Rock Mech. Min. Sci. And Geomech. Abstr., 21(4), 203-212.
\nSingh B., G\u00f6el R.K., 1999. Rock Mass Classification. A Practical Approach in Civil Engineering. \u00c1msterdam: Elsevier.
\nWyllie, D. C. (1999) Foundations on Rock, 2nd edn, Taylor and Francis, London, UK, 401 pp.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"